Fiind principalul adeziv al chitului, cantitatea de pulbere de latex redispersabilă are un efect asupra rezistenței de lipire a chitului. Figura 1 prezintă relația dintre cantitatea de pulbere de latex redispersabilă și rezistența de lipire. După cum se poate observa din Figura 1, odată cu creșterea cantității de pulbere de latex redispersabilă, rezistența de lipire crește treptat. Când cantitatea de pulbere de latex este mică, rezistența de lipire crește odată cu creșterea cantității de pulbere de latex. Dacă doza de pulbere de emulsie este de 2%, rezistența de lipire atinge 0182MPA, ceea ce îndeplinește standardul național de 0160MPA. Motivul este că pulberea de latex hidrofilă și faza lichidă a suspensiei de ciment pătrund în porii și capilarele matricei, pulberea de latex formează o peliculă în pori și capilare și este ferm adsorbită pe suprafața matricei, asigurând astfel o bună rezistență de lipire între materialul de ciment și matrice [4]. Când chitul este îndepărtat de pe placa de testare, se poate constata că creșterea cantității de pulbere de latex crește aderența chitului la substrat. Totuși, când cantitatea de pulbere de latex a depășit 4%, creșterea rezistenței de lipire a fost încetinită. Nu numai pulberea de latex redispersabilă, ci și materialele anorganice, cum ar fi cimentul și carbonatul de calciu greu, contribuie la rezistența de lipire a chitului.
Rezistența la apă și rezistența la alcali a chitului reprezintă un indicator important de testare pentru a evalua dacă chitul poate fi utilizat ca chit de rezistență la apă pentru pereți interiori sau exteriori. Figura 2 a investigat efectul cantității de pulbere de latex redispersabilă asupra rezistenței la apă a chitului.
După cum se poate observa din Figura 2, atunci când cantitatea de latex este mai mică de 4%, odată cu creșterea cantității de latex, rata de absorbție a apei prezintă o tendință descendentă. Când doza a fost mai mare de 4%, rata de absorbție a apei a scăzut lent. Motivul este că cimentul este materialul de legătură în chit, iar atunci când nu se adaugă latex redispersabil, există o cantitate mare de goluri în sistem. Când se adaugă latex redispersabil, polimerul emulsie format după redispersare se poate condensa într-o peliculă în golurile din chit, sigilând golurile din sistemul de chit și formând o peliculă mai densă pe suprafață după uscare, prevenind astfel eficient infiltrarea apei, reducând cantitatea de absorbție a apei și sporind rezistența la apă. Când doza de pulbere de latex atinge 4%, pulberea de latex redispersabilă și emulsia de polimer redispersabilă pot umple complet golurile din sistemul de chit și pot forma o peliculă completă și densă, astfel, tendința de scădere a absorbției de apă a chitului devine netedă odată cu creșterea cantității de pulbere de latex.
Comparând imaginile SEM ale chitului obținut prin adăugarea sau nu de pulbere de latex redispersabilă, se poate observa că în Fig. 3(a), materialele anorganice nu sunt complet legate, există multe goluri, iar golurile nu sunt distribuite uniform, prin urmare, rezistența legăturii nu este ideală. Un număr mare de goluri în sistem facilitează infiltrarea apei, astfel încât rata de absorbție a apei este mai mare. În Fig. 3(b), polimerul emulsie, după redispersare, poate umple practic golurile din sistemul de chit și poate forma o peliculă completă, astfel încât materialul anorganic din întregul sistem de chit poate fi legat mai complet și practic nu prezintă goluri, prin urmare poate reduce absorbția de apă a chitului. Având în vedere influența pulberii de latex asupra rezistenței la lipire și a rezistenței la apă a chitului și luând în considerare prețul pulberii de latex, o cantitate de pulbere de latex de 3% ~ 4% este potrivită. Concluzia este că pulberea de latex redispersabilă poate îmbunătăți rezistența la lipire a chitului. Când doza sa este de 3% ~ 4%, chitul are o rezistență ridicată la lipire și o bună rezistență la apă.
Data publicării: 19 iulie 2023